Îmi cad frunzele în brațe
prea iubite prea iubite
gata sunt să mă înhațe
pur și simplu dinamite
Prea iubite prea iubite
să mă pierd între culori
Eminescu și cu Mite
agățatu-m-au de nori
Nu mă pierd între culori
gata sunt să mă înhațe
nenăscut nu poți să mori
îmi cad frunzele în brațe
Prea iubite neiubite
ce zei v-au lăsat gravide
COSTEL ZĂGAN, CEZ(E)ISME II
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu