COTEȚUL POLITIC

Nu-i departe vremea când

porcii ne mâncau râzând

și pe ritm de cazacioc

cloșca iar o lua din loc

......................................

Costel Zăgan

 

CIȚIȚI LITERATURA DE AZI! CITIȚI COSTEL ZĂGAN!

 

MATERNITATEA TOAMNEI

 Îmi cad frunzele în brațe

prea iubite prea iubite

gata sunt să mă înhațe

pur și simplu dinamite

Prea iubite prea iubite

să mă pierd între culori

Eminescu și cu Mite

agățatu-m-au de nori

Nu mă pierd între culori

gata sunt să mă înhațe

nenăscut nu poți să mori

îmi cad frunzele în brațe

Prea iubite neiubite

ce zei v-au lăsat gravide

COSTEL ZĂGAN, CEZ(E)ISME II

ARLECHIN

 Amar ca moartea

soarele de ce apune

cine-i ține partea

lună de cărbune

Soarele de ce apune

norul n-are pipă

Dumnezeu în glume

lumea înfiripă

Norul n-are pipă

cine-i ține partea

noapte albă risipă

amar(ă) ca moartea

Soarele unde apune

început sfârșit de lume

Costel Zăgan

SHAKESPEARE

Mâna iernii nu dărâmă

vara de pe chipul tău

nici târându-se o râmă

n-o să zboare peste hău

Vara de pe chipul tău

n-o îngrămădești în șip

făcând bine din ce-i rău

crești al frumuseții chip

N-o îngrămădești în șip

nici târându-te o râmă 

moartea-n fire de nisip

mâna iernii n-o dărâmă

Vara din poemul tău

degheață-i însă mereu

COSTEL ZĂGAN, LITERATURA DE AZI, 17 IANUARIE 2024

MODA VÂRSTELOR

Haina copilăriei mi-e mică

tinerețea-i demodată

altă vârstă mă ridică

cerându-mi să-i fiu tată

Tinerețea-i demodată

bătrânețea-mi vine bine

tare-aș mai iubi o fată

niciuna însă nu-mi vine

Bătrânețea-mi vine bine

altă vârstă mă ridică

buzunarele cu ce-s pline

haina copilăriei mi-e mică

Tinerețea-i demodată

(și nici moartea nu mă cată)

Costel Zăgan 

CONDIȚIA UMANĂ LA CONSULT

Primejdia-i să nu-ți pese

primejdia-i să nu-nțelegi

când omul face fețe-fețe

nebunii-i schimbi pe regi

Primejdia-i să nu-nțelegi

primejdia-i a nu pricepe

pietrele-s cele mai blegi

și caii fug doar după iepe

Primejdia-i a nu pricepe

când omul face fețe-fețe

e degerată una dintre cepe

primejdia-i a nu pricepe

Primejdia-i să nu-nțelegi

libertatea prima dintre legi

Costel Zăgan

 

AXIOME FRAGILE

 Poemul are chef să moară

numai pe buze de fecioară

în gura fragedă ca mura

să-i facă cititorului figura

Ca să-l găsească pe-ntuneric

în orice colț șochează sferic

doar mâna dulce de femeie

de orice taină să-l descheie

Doamne tot n-ai observat

consum mereu același pat

să ardă totul de sub mine

până răsar pe cer lumine

Poemul ce mă destrupează

în fiecare noapte de amiază

Costel Zăgan

GRAȚIEREA SE AMÂNĂ IAR

 Cad frunzele

pe toamnă

să te bântuie

Doamnă

Din toamnă

împărțite

 înseamnă

 zări prin site

 Înmulțite

 mă bântuie

raze din plite

cad frunzele

Toamna din toamnă

pe cine condamnă

Costel Zăgan

EMINESCU REDIVIVUS

 Cerul parcă s-a deschis

Eminescu stă să vină

ca un vis parcă din vis

Dumnezeu îl ia de mână

Eminescu stă să vină

pământul este o floare

văzduhul parcă-i lumină

cuvîntul parcă ne doare

Pământul este o floare

ca un vis parcă din vis

stelele sunt la picioare

cerul parcă s-a deschis

Eminescu stă să vină

ca lumină din lumină

Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II, publicat în Revista ”Agata literară”, 18 ianuarie 2015

IDS-(IN)DESCIFRABIL

 Aștept zadarnic

adio Europa

vecinul  paharnic

cântă ca popa

Adio Europa

adio America

apare sincopa

începe predică

Adio America

vecinul paharnic

 încheie predica

aștepți zadarnic

Adio Europa

semnează... Popa

Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II

LABORATORUL CREAȚIEI FORȚATE

 Vorbească deci șobolanul

șoarecele să vorbească

experiența clipa (b)anul

și-acest halat fără mască

Șoarecele să vorbească

șobolanul să mai urle

din tăcerea omenească

să se smulgă niște surle

Șobolanul să mai urle

experiența clipa (b)anul

din multe turnuri și turle

să vorbească șobolanul 

Șoarecele să vorbească

întru cozonac și pască

Costel Zăgan, CEZ(E)ISME II

CAPITALIȘTI HAI SĂ NE URNIM ȘI NOI

 Domnilor așa se poate

să trăim și noi în rate

o pauză facem - un pic

sus ori jos de la buric

În oglindă ne privim

acont pentru țintirim

cine știe să vorbească

va purta o altă mască

Proștii ciungii și netoții

vor trăi la grup cu toții

unul mai sus să nu iasă

va cădea la loc în plasă

Plata da-vom la amin

să murim și noi puțin

COSTEL ZĂGAN, CEZ(E)ISME 00