Primejdia-i să nu-ți pese
primejdia-i să nu-nțelegi
când omul face fețe-fețe
nebunii-i schimbi pe regi
Primejdia-i să nu-nțelegi
primejdia-i a nu pricepe
pietrele-s cele mai blegi
și caii fug doar după iepe
Primejdia-i a nu pricepe
când omul face fețe-fețe
e degerată una dintre cepe
primejdia-i a nu pricepe
Primejdia-i să nu-nțelegi
libertatea prima dintre legi
Costel Zăgan
Poemul are chef să moară
numai pe buze de fecioară
în gura fragedă ca mura
să-i facă cititorului figura
O să-l găsească pe-ntuneric
și orice colț șochează sferic
doar mâna dulce de femeie
de orice taină să-l descheie
Doamne cum n-ai observat
consum mereu același pat
să ardă totul ce-i sub mine
până răsar pe cer lumine
Poemul ce mă destrupează
în fiecare noapte la amiază
Costel Zăgan
Cad frunzele
pe toamnă
să te bântuie
Doamnă
Din toamnă
împărțite
înseamnă
zări prin site
Înmulțite
mă bântuie
raze din plite
cad frunzele
Toamna din toamnă
pe cine condamnă
Costel Zăgan
